Sodoma și Gomora – Legenda biblică (Geneza, c. XIX, v. 24, 25 și 28) povestește că aceste două orașe de pe valea Mării Moarte, au fost, pe vremea patriarhului Avram, arse și prefăcute în ruine de flăcările trimise din cer, ca pedeapsă pentru destrăbălarea locuitorilor de acolo. Sodoma și Gomora (separate sau împreună) semnifică deci locuri de perdiție, cuiburi de vicii, de desfrîu. „Tună cel mai tare tunet/ Bate lifta păcătoasă -/ Ai avut destulă smoală/ La Sodoma, și pucioasă” (H. Heine, poezia Dispută). Iubirea ei crescuse ca o floare Sub ziduri de fățarnică Gomoră, O dulce-mpătimire arzătoare… (G. Topîrceanu, Infernul) „Poveștilor și morții dînd/ Sodoma și Gomora,/ Cei buni, călăi nemaiavînd,/ Trăi-vor frați de dor și gînd,/ C-un rai aievea îmbrăcînd/ Pămîntul tuturora” (D. Th. Neculuță, Cor de robi). Trei volume din romanul-fluviu În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust, zugrăvind moravurile decadente ale aristocrației și marii burghezii franceze, poartă titlul simbolic: Sodoma și Gomora. BIB.